Traian Popovici: Spovedania

Spovedania este o carte cu un mare impact emoțional.

Cartea incepe cu un cuvant inainte, in care ne este adus la cunoștință ca traiam infratiti cu evreii pana la 'eclipsa' din 1940-1944.

Traian  Popovici spune în cartea sa: "a fi neîndurat era un merit, a fi samaritean era o înjosire."

Traian povesteste ca era primar la Cernauti si a incercat sa impiedice chinuirea evreilor. Inca de la inceput ne atentioneaza ca va face marturisiri oficiale despre ce s-a intamplat odata cu deportarea evreilor. Pentru el, acest lucru reprezintă o spovedanie in fata întregului neamul, de unde si titlul cartii.

S-au luat mai multe masuri împotriva evreilor. Acestia erau obligati sa poarte semnul galben, "steaua lui david", nu aveau voie sa faca comert, interzicerea deplasării in provincie si tara si predarea valutei. Altfel ii astepta lagarul.

După instalarea ca primar, Traian a luat atitudine asupra problemelor evreiesti.  Guvernatorul i-a cerut sa delimiteze o parte a orasului, care avea sa fie un gheto. Ca sa întârzie înființarea ghetoului, Traian a  gasit ca pretext plecarea in străinătate pentru documentare asupra ghetourilor.

Apar noi masuri restrictive:

-interzicerea exercitarii profesiunii

-interzicerea copiilor evrei in scolile publice

-interzicerea sărbătoririi religiei lor

-interzicerea la ghiseele publice

-predarea radiourilor, masinilor

-scoaterea forțată la munca fără sa fie platiti.

-pret dublu pt paine

-interzicerea in piețele alimentare

-aveau voie sa circule doar intre orele 10-13

Traian Popovici nu a evacuat niciun evreu pentru neplata chiriei si le-a platit regulat pensia, sfidând ordinele.

Evreii au inceput sa fie numiti in deradere 'poporul lui Traian'.

Cartierul destinat ghetoului era pt 10000 de oameni inghesuiti ca la balci, iar evreii erau 50000.

Dormeau cate 30 intr-o camera, prin coridoare, beciuri si șoproane sa nu ii ploua. Condițiile de igiena aproape nu existau. 

În cele din urmă evreii sunt deportați.

Populatia deportata era impartita in cate 2000 de oameni. Erau împinsi prin noroi si mocirla și inghesuiti in vagoane. Sunt descrise scene sfâșietoare: părinți despărțiti de copii, soti separați.

Deportarea a avut loc in conditii aspre. In 1941 iarna pe ger si in vara lui 1942 pe canicula si arsita.

Cei care plecau erau sortiti mortii, cei ramasi deveneau sclavi.

Cei care mureau in trenuri erau lasati in gari, altora li se distrugeau actele ca sa li se piarda urma.

La un singur transport din 60 de copii sugari a supraviețuit doar 1.

In județul Balta au fost tinuti cateva zile in ploaie ca sa mai scape din ei.

Altii au fost predați germanilor care i-au ingropat de vii in gropi comune.

Aceasta a fost deportarea evreilor.

Putina statistica

In 1940 erau 120000 de evrei.  In 1941 doar 49000.

Cartea este plină de scene emoționante, iar trist este facptul că totul chiar s-a întâmplat. Dacă vă atrag astfel de subiecte, această carte este pentru voi. O găsiți în format pdf, dar și în librarii.

XOXO!
Nu uitati de giveaway-ul de aici.